VIDEO | Ce înseamnă de fapt trecerea către energia verde? Dumitru Chisăliță, AEI: „Trebuie să fim realiști”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, că principalul pas pentru trecerea la energia verde este definirea modelului energetic pentru România anului 2050, când autoritățile își propun ca țara noastră să atingă neutralitatea climatică.

„Să apăsăm pedala spre a ne deplasa spre energie verde?”, a fost întrebat Dumitru Chisăliță la GÂNDUL FINANCIAR, într-o discuție în care s-a abordat nevoia unei abordări echilibrate, pentru asigurarea securității energetice a României, în contextul în care consumul crește, iar producția de gaze naturale din zăcămintele onshore este în scădere, astfel încât, începând cu anul acesta și anii următori trebuie să ne așteptăm la o prezență tot mai mare a gazelor din import necesare economiei românești.

Care e „prioritatea zero”

„Trebuie să fim realiști: trecerea către energia verde nu înseamnă doar că vom construi 10 parcuri eoliene și, nu știu, 50 de parcuri fotovoltaice, ci înseamnă un nou model energetic”, a explicat specialistul, la GÂNDUL FINANCIAR.

Dumitru Chisăliță precizează că în primul rând trebuie definit modelul energetic care ar trebui să înceapă să funcționeze cu brio în anul 2050. „Acest model trebuie să aibă foarte clar definit ce înseamnă mixul de producție, ce înseamnă mixul de consum, ce înseamnă modalitatea de a pune de acord două elemente foarte volatile: volabilitatea ridicată a surselor de producție din energie regenerabilă cu o volabilitate foarte ridicată a consumului”, a detaliat președintele AEI.

Pentru asta este nevoie de sisteme, atât de transport-distribuție, înmagazinare, stocare, substituire în anumite momente a unei forme de energie cu alta, și, peste toate aceste elemente de natură tehnică, Dumitru Chisăliță subliniază că trebuie avute în vedere aspectele legate de fezabilitate, acceptanță socială, de înscrierea în tendințele de schimbări climatice și de protecție a mediului și de taxonomie.

„Cred că prioritatea zero pe care ar trebui să o avem în momentul de față este să definim cum ar trebui să arate acest model energetic al anului 2050 și după aceea să ne preocupe modul în care vom atinge acel model energetic: câte stații, câte turbine eorliene vom construi și așa mai departe”, a conchis specialistul.

Țintele energetice ale României

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Acesta este mesajul transmis de președintele Klaus Iohannis, care a participat în primele zile din noiembrie, la Summitul Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

„România susține la COP26 eforturile pentru finalizarea regulilor de operaționalizare a Acordului de la Paris și rămâne angajată în ceea ce privește implementarea acestuia. Contribuția fiecărei țări este esențială pentru consolidarea răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris”, după cum a transmis Administrația Prezidențială.

Întârziată cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, COP26 își propune să mențină ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, limită despre care oamenii de știință spun că ar evita consecințele cele mai distructive ale încălzirii globale.

În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, aprobat la începutul lunii octombrie prin hotărâre de Guvern, autoritățile au detaliat țintele și acțiunile gândite pentru o economie „verde”.

România își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori, potrivit informării Ministerului Energiei de la data aprobării documentului strategic.

Astfel, prin investiții, până în 2030 România trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile. „Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este un document amplu, care a fost realizat și adaptat ultimelor realități. Față de partenerii noștri europeni, dar dat fiind și contexul actual delicat în ceea ce privește costul facturilor la energie, ne-am asumat să dezvoltăm o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei, în 4 octombrie, care a fost și ultima zi cu puteri depline a Guvernului Cîțu, înainte de a fi demis în Parlament prin moțiune de cenzură.